Datorită evoluțiilor aerodinamicii și tehnologiei, industria aviației este pe cale să sufere o schimbare revoluționară. Viitorul călătoriilor aeriene este gata să fie mai eficient, durabil și mai accesibil decât oricând.

Industria aviației este unul dintre cei mai mari contributori la schimbările climatice și se află sub presiune din ce în ce mai mare pentru a-și reduce amprenta de carbon. Viitorul zborului trebuie să fie eficient și durabil pentru a crea o planetă mai verde. Fly Net Zero este o inițiativă a companiilor aeriene de a atinge emisii nete zero până în 2050.

Acest articol explorează modul în care industria aviației abordează aceste probleme. De la infrastructură și aerodinamică de ultimă generație până la combustibil pentru aviație sustenabil (SAF) și aeronave electrice.

Aripi transformatoare și structuri adaptive

Aripile unui avion nu pot funcționa la fel de eficient în diferite etape ale zborului din cauza structurii tradiționale rigide a unui avion. Dar, pe măsură ce apar noile tehnologii, inginerii pot produce acum modele de aeronave care pot modifica forma în timpul zborului. Aripile transformate, care sunt inspirate de păsări, dețin potențialul de a optimiza performanța zborului în diferite faze ale zborului, abordând, de asemenea, probleme importante precum eficiența combustibilului, reducerea emisiilor și manevrabilitate. 

Natura a fost mult timp o sursă de idei inspiratoare de invenții pentru oameni. Oamenii de știință au fost mult timp fascinați de cât de ușor se adaptează păsările, insectele și chiar peștii la habitatele lor specifice. Ideea aripilor morphing, care imită capacitatea animalelor vii de a-și schimba forma, a fost inspirată de aceste adaptări naturale. Inginerii creează aripi care își pot schimba configurația în timp real, modelând modul în care păsările își schimbă formele aripilor în timpul diferitelor manevre de zbor.

Cum se adaptează structurile aeronavelor?

Ideea de „aripi de transformare” se referă la o serie de tehnici, fiecare menită să ofere un anumit avantaj aerodinamic. Printre aceste mecanisme se numără: răsucirea și îndoirea – Flexibilitatea structurii aripii permite modificări, care afectează portanța și rezistența în diferite stadii de zbor.

Aliaje cu memorie de formă (SMA) – aripile de transformare bazate pe SMA folosesc materiale care se adaptează la schimbările de temperatură prin schimbarea formei. Inginerii pot proiecta aripi cu SMA-uri încorporate în structura aripii care se adaptează automat circumstanțelor de zbor în schimbare, maximizând performanța și eficiența consumului de combustibil.

Actuatoare pneumatice – Aceste actuatoare schimbă forma aripii prin umflarea sau dezumflarea anumitor zone ale acesteia folosind presiunea aerului. Această abordare oferă un control geometric precis asupra aripii și poate fi modificată pentru a răspunde diferitelor nevoi de zbor.

Polimeri electroactivi (EAP) – EAP-urile își adaptează forma ca răspuns la stimularea electrică. EAP-urile oferă modificări morfologice în timp real atunci când sunt integrate în structurile aripilor, îmbunătățind manevrabilitatea și scăzând rezistența. 

Folosind puterea enormă a computerului disponibilă în prezent, CFD este o tehnologie de ultimă oră care simulează și descrie interacțiunile complexe ale fluidelor, cum ar fi aerul, pe măsură ce se deplasează pe suprafețele aeronavei. CFD a transformat proiectarea aeronavelor, analiza performanței și metodele de testare, oferind inginerilor informații aprofundate despre aerodinamică și comportamentul fluxului de aer. A devenit o piatră de temelie a aerodinamicii de generație următoare. În esență, CFD implică soluția unor ecuații matematice provocatoare care caracterizează fizica mișcării fluidelor. Aceste ecuații produc o descriere amănunțită a modului în care aerul se comportă în jurul suprafețelor unei aeronave, luând în considerare variabile precum densitatea fluidului, viteza, presiunea și vâscozitatea. Inginerii pot explora și analiza vizual multe scenarii fără a fi nevoie de prototipuri fizice elaborate, folosind simulări CFD, care oferă o reprezentare digitală a interacțiunilor fluxului de aer prin discretizarea acestor ecuații în bucăți de calcul mai mici. Una dintre cele mai importante companii de avioane, Airbus, folosește CFD pentru a obține o mai bună înțelegere a aerodinamicii și pentru a maximiza eficiența aeronavei.

Mobilitatea aeriană urbană și eVTOL  prevede un viitor în care aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală (eVTOL), echipate cu aerodinamică de ultimă oră, va transporta pasageri și mărfuri între centrele orașelor, suburbii și alte destinații urbane. Valorificând puterea aerodinamicii de ultimă generație, UAM are potențialul de a revoluționa transportul urban, oferind navete mai rapide, congestie redusă și un mod de călătorie mai durabil.

  • Caracteristici cheie ale UAM: Decolare și aterizare verticală (VTOL) – aeronavele UAM sunt construite cu o aerodinamică specializată care le face posibilă decolarea și aterizarea verticală, ceea ce anulează cerințele pentru pistele convenționale. Pot folosi acoperișuri, heliporturi și chiar zone de aterizare urbane aprobate pentru a desfășura afaceri datorită acestor capacități.

  • Zboruri pe distanță scurtă – Zborurile pe distanță scurtă în interiorul orașelor și suburbiilor sunt cel mai bine deservite de aeronave UAM. În comparație cu transportul la sol, aceste zboruri pot oferi conexiuni mai rapide punct la punct, în special în perioadele de trafic intens.

  • Propulsie electrică – aeronavele UAM folosesc adesea tehnologii de propulsie electrică pentru a reduce emisiile, a minimiza poluarea fonică și pentru a promova un transport urban mai ecologic.

UAM poate reduce aglomerația în orașe, oferind un mod alternativ de transport, reducând timpul de călătorie prin ocolirea traficului terestre și contribuind la eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon, datorită propulsiei sale electrice.

Prin reducerea substanțială a timpilor de zbor, călătoriile supersonice și hipersonice oferă o schimbare de paradigmă în aviație, care are potențialul de a schimba complet călătoriile pe distanțe lungi și internaționale. Se așteaptă ca aceste inovații să revoluționeze călătoriile aeriene în viitor și să creeze noi posibilități datorită aerodinamicii de generație următoare.

Călătorie în aceeași zi între continente? Zborul supersonic depășește viteza sunetului, care este de aproximativ 1.235 km/h la nivelul mării și se modifică odată cu temperatura și altitudinea. Renumitul Concorde, un avion supersonic de pasageri, a oferit o privire asupra viitorului zborului supersonic la sfârșitul secolului al XX-lea. Concorde a fost retras în 2003 ca ​​urmare a numeroaselor probleme operaționale și financiare. Cu toate acestea, avioanele supersonice înregistrează o renaștere și ar putea reveni în serviciu până în 2029.

Concluzii

Aerodinamica de nouă generație, la răscrucea dintre inovație și necesitate, are potențialul de a redefini modul în care percepem și experimentăm zborul. De la conceptul uluitor de transformare a aripilor până la visul de a renaște călătoriile supersonice, aerodinamica ne propulsează către un viitor cu ceruri mai rapide, mai eficiente și mai interconectate. Printre măreția acestor inovații uimitoare, provocările persistă. Pentru a valorifica potențialul acestor aerodinamici de ultimă generație, va fi necesar să navigăm în complexitatea materialelor, a legilor și a infrastructurii. Acest lucru va garanta că cerul viitorului nu este doar mai rapid și mai eficient, ci și mai sigur și mai durabil.